Profilul școlii

 

Repere istorice

       Oraşul Câmpina (din latinescul Campus-Campinus) este situat în judeţul Prahova, în partea central – nordică a regiunii istorice Muntenia, la 32 km nord de municipiul Ploieşti, 92 km nord de capitala Bucureşti şi 83 km sud de municipiul Braşov.  / 45.52722, 25.57333Este situat într-o regiune de dealuri – Subcarpaţii Prahovei, în zona depresiunii cu acelaşi nume, pe o terasă a râului Prahova şi la confluenţa acestuia cu râul Doftana.

              Câmpina, ca localitate şi pol zonal de influenţă, este integrată în microregiunea urbană Ploieşti – Braşov, axată pe servicii şi industrie, dar şi în regiunea turistică Valea Prahovei. În partea de nord a judeţului Prahova, inclusiv Valea Prahovei, sunt suprafeţe întinse de păduri, în primul rând de foioase (stejar şi fag), apoi, de la 1000m altitudine, şi păduri de conifere. Suprafaţa pădurilor României este de 6.240.000 hectare, adică 26,7 % raportată la suprafaţa totală a ţării.                                                                                                                              

              De-a lungul evoluţiei poporului român exploatarea pădurilor şi prelucrarea lemnului au constituit

surse de existenţă. Producătoare de lemn, apă şi „aer curat”, protectoare a bazinelor hidrografice, a solului şi terenurilor împotriva eroziunii şi a inundaţiilor, pădurea poate oferi şi produse nelemnoase ca: vânat (carne, blănuri, trofee), coaja arborilor pentru substanţe tanante, răşină pentru industria chimică şi cosmetică, fructe de pădure, ciuperci comestibile. Rolul economic al pădurii este impus de cerinţele tot mai mari ale economiei naţionale de exploatare şi valorificare integrală, superioară şi în condiţii de rentabilitate a masei lemnoase. Prelucrarea lemnului se realizează în fabrici de cherestea şi apoi în fabrici de produse finite: mobilă, uşi-ferestre, plăci din aşchii de lemn (PAL) şi plăci fibro-lemnoase, case de lemn, obiecte de uz gospodăresc, instrumente muzicale, etc.

             Clădirea în care funcţionează astăzi liceul a trecut prin multe modificări şi îmbunătăţiri. Prima clădire era mult mai redusă ca incintă şi este atestată din anul 1915, când este înfiinţată şi o şcoală medie. În anii 1935 – 1937 clădirea este mărită şi îmbunătăţită primind actualul stil arhitectural. După unele extinderi în anii `50, ultimele modificări structurale au avut loc după cutremurul din 1977, când a fost îmbunătăţită structura de rezistenţă şi s-au operat unele modificări, fără a schimba stilul arhitectural.

             Prima  şcoală  medie  din  această  clădire  este  transformată  după  1923  în  Şcoală industrială de fete, până după război ajungând de la 5 clase la 7 clase. În 1930 este denumită Gimnaziu industrial de fete, prin 1940-1942 este denumită Şcoală profesională de fete, iar după război (1945) – Şcoală medie tehnică de fete. În 1953 şcoala medie este transformată în liceu – Liceul Teoretic nr. 2 “Ilie Pintilie“, până în anul 1971 când este înfiinţat Liceul de industrializare a lemnului nr. 4 Câmpina (ulterior Liceul Forestier,  din anul 1990 devine Grupul Şcolar Forestier, apoi Colegiul Tehnic Forestier din anul 2011).

                   După  1971,  Liceul  Forestier  şi-a  construit  propria  personalitate,  prin  educaţia  şi  instrucţia  acordată viitorilor  muncitori  în  exploatarea  şi întreţinerea pădurilor, precum şi în industrializarea lemnului. Prin acest liceu au  trecut  o  mulţime din  actualii pădurari, brigadieri, ingineri  silvici care se află astăzi pe la ocoalele şi regiile silvice din apropiere, apoi lucrătorii în lemn, maiştri, ingineri în prelucrarea lemnului de pe la fabricile şi atelierele din zonă.

            Învăţământul forestier din România a împlinit 133 ani de existenţă în 2017.  La Câmpina – Prahova învăţământul forestier a luat naştere prin HCM nr.1100/1971, când s-a înfiinţat Liceul Industrial nr. 4.

            În perioada 1971-1989 instituţia noastră de învăţământ a pregătit elevi în profilurile:

         1) Silvicultură şi exploatări forestiere (liceu şi şcoală profesională Mecanizatori exploatări forestiere);

         2) Prelucrarea lemnului (liceu şi şcoală profesională Prelucrarea lemnului).

             În localul liceului a funcţionat şi un internat cu 3 dormitoare, dezafectate din 2002 şi transformate în

săli de clasă, laboratoare. După 1989 Grupul Şcolar Forestier, deşi şi-a păstrat domeniul de bază şi-a diversificat oferta educaţională.

            Conducerea liceului din 1971 a fost asigurată de directori: 1971 – 1975 Stănescu Vasile; 1975 – 1987  şi 1990 – 1996 Popescu Adrian; 1987 – 1990 Beu Ioan; 1996 – 2017 Râncu Gheorghe; 2017 – Popescu Daniela; din 1 septembrie 2017 conducerea este asigurată de dl.dir.Şerban Vali.

            Colegiul Tehnic Forestier dezvoltă raporturi de parteneriat cu comunitatea locală, cu agenţii economici, cu instituţiile de cultură, universităţi, licee similare din ţară dar şi din străinătate – Modena, Italia, cu Germania prin programul S.E.S. De la 01.09.2011 unitatea şcolară a căpătat prin avizul ISJ şi O.M.E.C.T.S nr.3668/08.02.2011 titulatura de Colegiul Tehnic Forestier.

             Absolvenţii liceului forestier au urmat cursuri de învăţământ superior: universităţi, politehnici, I.A.T.C., silvicultură, apărare şi S.R.I., jurnalism etc., integrându-se în societatea românească şi contribuind la creşterea prestigiului şi imaginii liceului. În şcoală se editează anual 2 reviste „Freamăt de codru” şi „Revista ecologică”, periodic fiind editate şi reviste la nivelul de clasă.

            Din anul 1998 funcţionează şi o asociaţie de tineret (O.N.G): A.C.S.E.T. ce desfăşoară anual activităţi cultural-sportive, de ecologizare, trasee şi orientare turistică.

              Dotările din ultimul timp au creat un liceu modern, cu condiţii bune de lucru. Din 2003 este instalată prima centrală termică, iar din 2011 a II-a centrală termică.

                  Din  2004  instituţia  noastră  a  fost  cuprinsă  în  Programul  PHARE TVET, în valoare de 1.300.000€, incluzând 2 laboratoare de informatică  (în total există în laboratoare şi cabinete 104 calculatoare conectate la Internet), aparate diverse, reabilitarea clădirii în valoare de 187.000 lei, echipamente tehnice, constând în maşini unelte, tractoare, scule şi aparatură pentru silvicultură şi prelucrarea lemnului. Localul şcolii dispune de 15 săli de clasă, 2 laboratoare de informatică, 1 sală de sport, 1 bibliotecă (12.300 volume), 1 cab. medical, 4 ateliere pentru instruire practică. Începând cu septembrie 2011 unitatea dispune de un nou atelier şcoală (P + 1) şi încă două săli tranformate în mini ateliere. În toate acestea sunt instalate echipamente tehnice pentru prelucrarea lemnului, inclusiv un parc de utilaje ce cuprinde 4 tractoare de diverse capacităţi şi utilaje silvice aferente.            

              Din anul şcolar 2012-2013 au fost parchetate ultimele 4 săli de clasă şi s-au confecţionat în atelierele proprii mobilier şcolar (pupitre şi scaune) pentru 5 săli de clasă. Şcoala dispune de sistem de monitorizare audio – video (36 camere), dar şi de sistem electronic de securitate PSI.

              Din septembrie 2014 a fost amenajat un cabinet multimedia (13 PC, server, o tabla interactivă şi video proiector), iar din 2016 a fost amenajat laboratorul cel nou de chimie.